Continut pentru Categoria ‘Despre vitamine’

Aromele toamnei….Macesele

Măceșul (Rosa canina) este o specie de plantă nativă în Europa, nord-vestul Africii și în vestul Asiei.

Fructul este foarte bogat în vitamina C, conținând peste 2000 mg din această substanță la 100 de grame de fruct. De aceea, este utilizat la producerea de siropuri, ceaiuri, dulcețuri, gemuri

Măcesul (Rosa canina) este foarte apreciat în medicina naturistă, în special datorită complexului de vitamine pe care îl conține: vitamina A, B1, B2, C, K, P, E.
Măceșul este un rezervor de vitamine pentru organismul uman. Ceaiul de măceșe tratează intoxicațiile, diarea, afecțiunile hepatice, febra, viermii intestinali (în acest caz, și pulberea de măceșe este foarte eficientă), palpitațiile. Afecțiunile rinichilor și ale vezicii urinare pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de semințe de măceș.
Elixirul de măceș este recomandat în tratarea bronșitei cronice și a tusei de bătrânețe.

(sursa: wikipedia)

Aromele toamnei….Catina

Cătina albă, cunoscută īn unele părți și sub numele de cătină de rāu sau simplu cătină (nume științific Hippophaë rhamnoides L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse.

Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decat măcesul și de 10 ori mai mult decat citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.

Se întrebuințează numai fructele mature (Fructus Hippophaë) atât în stare proaspătă, cât și uscată; se recoltează imediat după coacerea lor și până la lăsarea primului ger; în stare crudă u gust acru-astringent. Principii active : vitaminele B1, B2, C, PP, carotenoide, acid folic. Acțiune farmacologică : tonifiant general, datorită complexului vitaminic pe care-l conține.

Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice în hipo- și avitaminoze, în anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Se poate utiliza și infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi.

Datorită compoziției și prezenței vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant.

Vinul de cătina poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizandu-l, având în același timp și o acțiune tonică.

(sursa: wikipedia)

Aromele toamnei…Gutuia

“Galbena gutuie dulce,amaruie
Lampa la fereastra toata viata noastra”
Gutuiul (Cydonia oblonga), unicul membru din genul Cydonia, este un arbore de mărime medie, originar din regiunea Caucazului, în sud-vestul cald al Asiei. Este un arbore fructifer înrudit cu mărul și părul. Este cunoscut din antichitate, fructele sale fiind folosite în gastronomie sau în medicina populară, alături de semințe și frunze.

  

Fructul său, numit gutuie, este o bacă falsă, acoperită de un puf cafeniu. Gutuile coapte au culoare galbenă. Sunt tari și aromatice, cu pulpa astringentă. Își mențin consistența fermă, aroma și aciditatea, chiar și după fierbere. Au un conținut ridicat de pectine, care le conferă un grad mare de gelificare. Se păstrează bine timp îndelungat. 

Gutuia poate fi mâncată crudă atunci cand este coapta, sau poate fi mâncata cu zahăr. Este folosită la marmelade și compot sau poate fi coaptă. Conținutul ei nutritiv este mic, puține vitamine și minerale , potasiu și mici cantități de vitamina C. Conține importante cantități de fibră, are proprietăți desinfectante și favorizează eliminarea acidului uric. 

Vechii greci ofereau gutui la nunți, ritual care a venit din Orient împreună zeița Afrodita. Plutarh relatează ca miresele în Grecia mușcau dintr-o gutuie pentru a parfuma sărutul înainte de a intra în camera nupțială ” ca primul sărut să nu fie dezagradabil”.  Cel mai bun tip de gutui venea din regiunea Cydonia, pe coasta nord-estică a insulei Creta, fruct cunoscut de greci ca “Mela kudonia” sau ” măr de Cydonia” de unde provine de asemenea și numele ei stiințific. 

Romanii de asemenea foloseau gutui; cartea de bucătărie romană a lui Apicio ne dă rețete pentru a găti gutuia cu miere și o combină spre surpriza noastra chiar și cu Praz (Allium ampeloprasum var. porrum). Plinius menționează un tip numit gutuie de Mulvian, care se putea mânca crudă. Columella menționează trei tipuri, una dintre ele “mărul de aur” – care era probabil fructul paradisului citat în Grădina Hesperidelor- a dat nume tomatelor italiene (pomodoro). 

Gutuiul este menționat pentru prima dată într-un text englez la sfârșitul secolului XIII, totuși Anglia nu este o zonă foarte propice, datorită temperaturilor mici ale verii care împiedică gutuia să se coacă în totalitate. De asemenea au fost duse în Lumea Nouă, dar sunt rare în America de nord, datorită unei boli cauzată de bacteria Erwinia amylovora. Se cultivă mult în Argentina, Uruguay, Balcani, Spania și în bazinul Mediteranei. Aproape toate gutuile din magazinele Americii de Nord provin din Argentina. 

(sursa: wikipedia)

Mazarea

Pietele au inceput sa capete miros de “nou” (este doar o metafora, evident), pentru ca pe tarabe au aparut cartofii noi, varza noua, mazarea, fasole galbena , morcovi noi, dulci si gustosi.

Din acest motiv, m-am hotarat sa va impartasesc cate ceva despre mazare:

- mazarea este bogata in vitaminele A, B1, B2, C, fibre si fier;

- specialisti ne recomanda consumul zilnic de mazare;

- este ideala in dietele de slabit sau in regimul alimentar cardiac;

- potasiul continut de mazare, impiedica retentia de apa in organism;

- mazarea accelereaza digestia si detoxifica organismul;

- mazarea NU se fierbe mai mult de 10-15 minute, pentru anu-si pierde vitamina C;

- mazarea se combina ideal cu mararul, ciupercile si carnea de pui, care ii potenteaza gustul dulceag.

Spor la gatit, va doresc !!

Ridichiile rosii

Cunoscute pentru virtutile lor terapeutice, ridichile erau cuprinse în alimentatia zilnica a sclavilor care lucrau la constructia piramidelor, în Egiptul antic, pentru a le mentine sanatatea.

În medicina noastra populara, ridichea este recomandata contra tusei, afectiunilor digestive, urticariei.

Ridichile au actiune antiinfectioasa si favorizeaza degajarea cailor respiratorii, prin expectoratie.

Ridichile sunt un antiseptic energic si stimuleaza vezica biliara sa secrete mai mult.

Primavara, toti cei care au afectiuni ale ficatului si ale vezicii biliare ar trebui sa faca o cura de ridichi rosii, consumate pe stomacul gol.

Nu aruncati frunzele de la ridichi. Când le cumparati aveti grija sa nu fie vestede. Sunt excelente pentru salata. Se spala bine si se prepara la fel ca salata verde.

Verdeturi de primavara (II)

Sa continuam povestea verdeturilor de primavara, o poveste inepuizabila, zic eu, pentru ca natura este darnica si generoasa, doar noi oamenii, din pacate, nu stim sa folosim aceste daruri.

Leusteanul – numele sau latin este Levisticum officinale, o planta europeana, descoperita si folosita pentru prima data in bazinul Marii Mediterane, pe teritoriul Italiei, Greciei si al Frantei; in aceste zone a existat si partial mai exista un adevarat cult pentru aceasta iarba aromatica, care era considerata nu doar un simplu zarzavat, ci si un medicament redutabil si chiar un elixir magic, foarte eficient.

Pana de curand, virtutile terapeutice ale leusteanului au fost complet ignorate de medicina moderna, fiind considerat un simplu zarzavat. Recent, studii farmacologice realizate in Italia, Statele Unite, Turcia si Spania au aratat ca leusteanul este mai degraba planta medicinala, decat zarzavat. Principiile active pe care le contine au o puternica actiune terapeutica asupra aparatului respirator, a aparatului reno-urinar, asupra sistemului endocrin si a celui imunitar.

In bucataria europeana, leusteanul este printre putinele zarzavaturi si condimente considerate ca putand inlocui sarea, din punctul de vedere al gustului (sarea este contraindicata in multe boli cardiovasculare, digestive sau reno-urinare). In traditia culinara romaneasca, leusteanul este vazut exclusiv ca un ingredient al borsurilor si ciorbelor, insa el poate fi consumat si in supe (ca in Italia) sau in mancarurile cu cartofi (ca in bucataria germana). Important este, pentru a nu-si pierde proprietatile terapeutice, sa fie mancat cat mai putin preparat termic, fiind adaugat dupa ce am gatit hrana, si nu in timp ce este pe foc.

(Sursa: Formula AS)

Verdeturi de primavara (I)

A venit primavara si odata cu ea au inceput sa “inverzeasca” si tarabele din piata. Personal, din toate verdeturile de primavara, iubesc: urzicile, loboda rosie, leurda, untisorul, ceapa si usturoiul verde, iar stevia doar pentru “invelit” sarmale.

M-am gandit sa va spun cate ceva despre aceste plante ce ne ofera o cantitate importanta de sanatate.

  • Urzica – virtutile vindecatoare ale acestei plante, o adevarata farmacie verde, se cunosc inca din antichitate; urzicile sunt bogate in vitaminele A, C, K, PP, in acizi esentiali (acid floic si pantotenic) si in taninuri; urzicile sunt vitaminizante, mineralizante si folosite cu succes in tratarea unor afectiuni; urzicile au proprietati imunostimulatoare si antiinflamatoare, antialergice, expectorante si antitusive

  • Spanacul – este bogat in minerale si vitamine, ajuta la echilibrarea metabolismului, regleaza digestia si intareste sistemul imunitar; spanacul curata organismul de toxine, are un puternic efect antioxidant, ceea ce il face foarte potrivit in curele de detoxifiere; poate fi consumat de copii, batrani, bolnavi, convalescenti, dar cei care sufera de boli renale si de catre hepatici ar trebui sa-l consume cu moderatie.

  • Leurda – sau usturoil salbatic, consumata in stare proaspata, uscata, sub forma de infuzie, tinctura, macerat are proprietatea de a creste imunitatea si rezistenta organismului; leurda are un efect redutabil in eliminarea radicalilor liberi, in detoxifiere si curatarea corpului; leurda este printre cele mai cautate plante anti-age, care previn imbatranirea prematura.

  • Untisorul – este una dintre primele plante care ies dupa topirea zapezii; frunzele se culeg inaintea infloririi plantei si se folosesc in salate, supe si piureuri; frunzele sunt bogate in vitamina C si multe minerale.

(Bucataria pentru toti – 4/2010 si 3/2011)

Spanacul

Desi nu este vremea lui, am gasit un articol interesant despre spanac si m-am gandit sa va impartasesc si voua, cele aflate.

Spanacul este o planta anuala, originara din Orientul Mijlociu. Pe vremuri arabii, il foloseau impotriva durerilor de gat si impotriva afectiunilor pulmonare. Incepand cu secolul VIII, a fost cultivat si in Spania si Franta.

Vitamina K furnizata de spanac este vitala pentru sanatatea oaselor, iar in arteroscleroza si afectiuni cardiace aduce o multime de beneficii.

Spanacul nu este recomandat, insa, persoanelor care sufera de hepatita si reumatism.

Nutritionistii recomanda spanacul in starile de convalescenta, in astenii, rahitism, oamenilor in varsta si femeilor insarcinate. Spanacul este eficient in regenerarea epidermei.

Sucul de spanac este revitalizant si inamic al depresiilor nervoase, ca urmare, sa nu uitam sa consumam cat mai mult spanac.

Primavara va veni cat de curand si odata cu ea vor “inverzi” tarabele din piete.

(Bucate pentru copii – ianuarie 2011)

Uleiul de masline – o bogatie de nutrienti

Uleiul de masline contine vitamine si antioxidanti, fier, trigliceride si clorofila. Este bogat in acizi grasi , precum Omega 3 si Omega 6. Acidul oleic, continut de uleiul de masline, are rol activ in reducerea colesterolului rau. Uleiul de masline este singurul ulei vegetal care poate fi consumat proaspat stors din fruct, fara a fi necesara prelucrarea.

De pe rafturile magazinelor sa alegeti neaparat uleiul extravirgin cu o aciditate mai mica de 1% !!!

(“Bucate pentru copii” – noiembrie 2010)

Surse de vitamine

Am gasit in revista “Bucate pentru copii” un articol foarte interesant si m-am gandit sa-l impartasesc si vizitatorilor mei. Este vorba despre vitamine si alimentele in care se gasesc.

  • Vitamina B1 o gasim in cereale complete, germeni de grau, legume cu amidon, oua, orez integral, banane si ananas
  • Vitamina B2 o gasim in faina integrala, in peste, lapte, ficat, carne, oua, drojdie de bere, kiwi
  • Vitamina B3 este intalnita in ficat, rinichi, carne rosie, peste, drojdie de bere, alune, piersici, kiwi
  • Vitamina B5 o gasim in cereale integrale, legume cu amidon si produse de origine animala
  • Vitamina B6 exista in cea mai mare parte a alimentelor, atat in carne, cat si in vegetale
  • Vitamina B7 o gasim in ficat, lapte, oua, peste
  • Vitamina B9 o gasim in legumele verzi, cum ar fi broccoli, sparanghe, spanac, salata verde, in sfecla rosie care este denumita sangele vegetal, in cereale, fasole uscata, mazare si suc de portocale
  • Vitamina B12 este continuta de produsele de origine animala, precum ficat, rinichi, carne, peste, produse lactate.

Complexul B-urilor nu trebuie sa lipseasca din alimentatia zilnica. Este foarte important in procesul de crestere al copiilor, in cresterea imunitatii si dezvoltarea sistemului nervos. Nu exista riscul de supraincarcare al organismului, deoarece B-urile sunt vitamine hidrosolubile, excesul eliminandu-se prin urina.

Sanatate multa, va doresc !!